Poarta de ieșire
PODVeriga 3 din lanțul transmiterii infecției

Poartade ieșire

a agentului patogen în cabinetul de medicină dentară

Olimid Robert · Teisi VladMedicină dentară · UMF Craiova · 2026–2027
01Lanțul transmiterii infecțieiCurs 1 · p. 18

Șase verigi. Poarta de ieșire e a treia.

01Sursa 02Agentul 03Poarta de ieșire 04Calea detransmitere 05Poarta de intrare 06Gazda receptivă
Ideea centralăDacă rupi o singură verigă, infecția nu se mai transmite.
02DefinițieCurs 1 · p. 22

Poarta de ieșire este calea prin care agentul cauzal părăsește gazda.

I

Sanguină

sânge și produse cu sânge

II

Respiratorie

aer expirat, picături, aerosoli

III

Digestivă

excreții, cale fecal-orală

AtențieO cantitate minimă de sânge, secreție sau excreție cu germeni poate fi deja doză infectantă.
00Cine stă în spatele porțiiC1 p. 19–20 · C3 p. 9, 24 · C4 p. 14, 50

Poarta e deschisă și când nu se vede

toți arată sănătoși
Cea mai periculoasăsursa necunoscută; principala sursă rămâne omul bolnav
HIVsituația cea mai frecventă: pacientul e seropozitiv și nu știe
Fereastra serologică4–12 săptămâni: seronegativ, dar contagios
Hepatita B5–10% dintre bolnavi rămân purtători cronici de AgHBs
ConcluzieOrice pacient e o posibilă sursă. De aceea PU și PS se aplică la toți.
03Specific stomatologieiCurs 1 · p. 8–10, 33

Cavitatea orală, poarta noastră de ieșire

300–500specii microbiene trăiesc în cavitatea orală
Concentrație maximăfața dorsală a limbii · pungile parodontale
Fluide oralesalivă · lichid crevicular · lichide din alimentație rămase în gură
Salivaare un potențial mare de contaminare cu sânge
MesajMedicul dentist lucrează direct în fața porții de ieșire.
04Poarta sanguinăCurs 2 · p. 3–5

Pe unde iese sângele, ies și virusurile

HBVHCVHIV+20alți agenți
Manopere sângerânde
extracții
detartraje
tratamente endodontice
drenajul colecțiilor purulente
AC DE SERINGĂ · SÂNGE REZIDUAL BISTURIU FREZĂ · SÂNGE ȘI AEROSOLI
RețineSângele rămâne pe ace, bisturie și freze. Acul de seringă reține sânge rezidual.
00Riscul după o singură înțepăturăC2 p. 5–8 · C3 p. 18 · C4 p. 19

O înțepătură, trei riscuri foarte diferite

1 punct = 1 înțepătură cu ac contaminat
6–30%

Din 1000 de înțepături: între 60 și 300 de infecții. Personalul vaccinat sau care a făcut boala este imun.

OrdineaHBV > HCV > HIV; HBV e de 50–100× mai infecțios decât HIV
De ce aculAcul de seringă are un canal cu sânge rezidual: de aici vin 80% din expunerile accidentale la sânge.
00Materialul cu sânge, manipulat corectC1 p. 34 · C2 p. 9, 15–16, 19

Acul nu se reacoperă cu două mâini

SUPRAFAȚĂ NETEDĂ mâna se retrage fixare ținut doar de la bază
Reacoperirea bimanuală: acul poate trece pe lângă capac și înțeapă operatorul.

Regula: evită reacoperirea și pune acul imediat în container. Doar dacă nu se poate, cu mănuși:

1Capacul se așază pe o suprafață netedă; mâna se retrage
2Acul se introduce în capac cu o singură mână
3Acul aflat în capac se fixează cu cealaltă mână
4Capacul se manevrează numai de la bază
Containerul pentru ace și seringi
rezistent la înțepareetanșînchidere sigurăetalonat sau codificat prin culoareaproape de fotoliul dentar
05Poarta respiratorieCurs 2 · p. 28–36

Fiecare respirație lasă ceva în aer

Pacientul
respirațievorbiretusestrănut
Procedurile care generează aerosoli
frezajdetartrajseringa aer/apă
Aerosoli< 10 µm · plutesc peste 24 h Picături Pflüge · vorbire10–100 µm · 0,5–2 m Picături Pflüge · tuse5–10 m
00Timpul în aerC2 p. 28–37 · C3 p. 47

După frezaj, aerul nu se golește

0 min
030 min2 h12 h24 h

trage de cursor sau lasă timpul să curgă

> 24 h în aer · ajung până în alveole · cu freze și turbine poartă și pulbere de amalgam

30 min – 2 h în aer · apoi se depun pe suprafețe, haine, păr, pardoseală

se depune pe instrumentar, mobilier, mâini · doar 2–7% ajunge în bronhii

În cabinet5–20% din bolile transmisibile circulă pe calea aerului. Masca standard nu protejează eficient împotriva bacilului Koch.
06Poarta digestivăCurs 3 · p. 7–9

Cercul fecal-oral

Excreție Mâinimurdare Apă,alimente Ingestie HAV HEPATITA A

Hepatita A este exemplul tipic: mâini murdare, apă, alimente.

Același gruphepatitele E și F, tot cu transmitere fecal-orală
În cabinetigiena mâinilor, la fiecare contact
Nu uitaexistă pacienți nediagnosticați; orice pacient poate fi sursă
00Hepatitele viraleC3 p. 3–4, 7–13, 40

Șapte virusuri, două porți

Fecal-orală · digestivăA nu se cronicizează și nu are purtători cronici
Preponderent parenterală · sanguinăpotențial de cronicizare: risc profesional în cabinet
A B C D E F G
1 h · 60°Cvirusul A rezistă
5 min · 100°Cfierberea distruge virusul A
20 min · 120°Cautoclavarea inactivează HBV
D fără Bnu există: vaccinul anti-HBV protejează și de D
07Alte porți de ieșireCurs 3 · p. 26 · Curs 4 · p. 15

Două porți mai puțin vizibile

Verticală

Perinatală

HBV și HIV trec de la mamă la făt, transplacentar sau în timpul nașterii.

Cea mai frecventă pentru HIV

Sexuală

Calea principală de transmitere a HIV.

Fluide în care a fost izolat HIV
sânge spermă secreție vaginală lacrimi salivă LCR lapte matern
08ComparativCursurile 1–4

Fiecare agent își are poarta lui

AgentPoarta de ieșire principalăUnde se găsește în gură
HBVsanguinăsânge, salivă
HIVsanguinăsexualăsalivă (neinfectantă dacă nu conține sânge)
Bacilul Kochrespiratoriespută, salivă, sulcus, carii
HAVdigestivă—
00Verificare rapidă cu salaCursurile 1–4

Pe ce poartă iese?

Agentul 1 din 8
Virusul hepatitei B

Sala votează, apoi apasă pe răspuns (sau tastele 1, 2, 3).

Scor
0/ 8
00De ce conteazăC3 p. 16–22 · C4 p. 6–8

Cabinetul poate deveni poarta

7,4%din cazurile de hepatită B acută din România (2016) au venit din manevre stomatologice: cea mai frecventă cauză nosocomială. La hepatita B acută, transmiterea nosocomială e pe primul loc.
În lumetratamentul parenteral nesigur produce 33% din infecțiile acute HBV și 42% din cele HCV
1094din 1168 de cazuri HIV din România, la începutul lui 1990, erau copii: jumătate din SIDA pediatrică a Europei. Mecanism inițial nosocomial: ace nesterile, sânge netestat.
IdeeaPoarta de ieșire a unui pacient devine, prin instrumente, poarta de intrare a altuia.
09Măsuri de controlCurs 1 · p. 22

Cum închidem poarta

Controlul secrețiilor și excrețiilor pacientului
Manipularea și stocarea corectă a materialelor contaminate cu sânge
Acoperirea nasului și gurii la tuse și strănut
Igiena mâinilor după contactul cu fluidele
10Măsuri concrete în cabinetCurs 1 · p. 12 · Curs 2 · p. 31–37

Mai puțini germeni ies din sursă

−90–95%floră orală după periaj obligatoriu și clătire antiseptică cu clorhexidină, înainte de tratament
Înainte
  • periaj obligatoriu
  • clătire cu clorhexidină
În timpul tratamentului
  • izolarea câmpului cu diga
  • aspirator de salivă și chirurgical
  • echipament de protecție
Organizarea programului
  • pacientul contagios respirator se reprogramează
  • mutat în altă încăpere: mască oro-nazală
11De reținutRecapitulare

Lanțul se rupe cel mai devreme la sursă

IPoarta de ieșire este calea prin care agentul părăsește gazda.
IIÎn stomatologie, poarta de ieșire principală este cavitatea orală.
IIIMăsurile luate la sursă rup lanțul cel mai devreme.

Întrebare pentru colegiUn pacient care tușește vine la detartraj. Ce poartă de ieșire e implicată și ce faci?

00Seringa s-a golitFinal

pentru atenție · Olimid Robert · Teisi Vlad

trece cu mouse-ul prin litere · click pe cuvânt
Bibliografie
  1. Curs 1 POD. Prevenirea și controlul transmiterii infecțiilor în cabinetul de medicină dentară.
  2. Curs 2 POD. Transmiterea infecției în cabinetul de medicină dentară.
  3. Curs 3 POD. Boli grave ce se pot transmite în cabinetul stomatologic: hepatitele virale și tuberculoza.
  4. Curs 4 POD. Infecția cu virusul HIV.
Prevenție oro-dentară · Medicină dentară, anul II · UMF Craiova · 2026–2027